Vești bune pentru pensionarii români: Cu cât vor crește pensiile în următoarele 8 luni

Pensionarii români ar putea vedea în următoarele opt luni modificări importante în sumele pe care le primesc lunar. De la tăieri pentru pensiile speciale, la majorări pentru agricultori și recalculări în cazul muncii în condiții speciale, autoritățile promit schimbări semnificative până la finalul lui 2025.

Tăieri propuse pentru pensiile speciale

Un proiect legislativ depus recent în Parlament propune reducerea cu 15% a pensiilor speciale, urmând aplicarea unei formule noi de calcul. Sunt vizate aproximativ 5.800 de persoane din magistratură, unde pensia medie este de 22.000 de lei. Potrivit simulărilor, sumele reținute lunar ar putea varia între 3.000 și 6.000 de lei.

„Tăierea pensiilor speciale” este însă un subiect fierbinte, întrucât proiectul a fost contestat și urmează să ajungă pe masa Curții Constituționale. Până la o decizie finală, aplicarea acestei măsuri rămâne incertă.

O altă categorie de pensionari care va beneficia de majorări este cea a foștilor lucrători în agricultură, în special cei care au muncit în cadrul fostelor CAP-uri. Aproximativ 150.000 de pensii sunt în curs de recalculare, iar unele persoane au început deja să primească adeverințele cu sumele actualizate.

Un caz concret prezentat în presă este cel al unei pensionare care, după 29 de ani munciți în agricultură, avea o pensie de 1.281 de lei. După recalculare, pensia i-a crescut cu peste 250 de lei și depășește în prezent 1.500 de lei lunar.

Decizia Curții Constituționale a blocat temporar creșterile promise pentru pensiile militare. Actul normativ care viza majorarea acestor pensii a fost declarat neconstituțional, iar guvernul a fost nevoit să revină asupra legislației.

Deși există un nou proiect de lege, nu s-au oferit detalii clare privind punerea lui în aplicare. În lipsa motivării complete din partea CCR, pensiile militare rămân momentan neschimbate, fără perspectivă imediată de creștere.

Proiectul cunoscut sub numele de „Mica Recalculare” ar putea aduce creșteri importante pentru pensionarii care au lucrat în acord sau în condiții speciale. Deși recalcularea era programată pentru martie, procesul a fost amânat, iar primele adeverințe sunt așteptate abia în iunie.

Se estimează că aceste majorări ar putea fi cuprinse între 300 și 700 de lei lunar. Cu toate acestea, există o problemă majoră: lipsa fondurilor necesare. Potrivit estimărilor, costurile pentru aplicarea acestor creșteri ar putea atinge 100 de milioane de euro lunar, iar guvernul nu a inclus aceste sume în bugetul pe anul 2025.

Deși legea prevede indexarea anuală a pensiilor, anul 2025 a început fără aplicarea creșterii așteptate la 1 ianuarie. Conform formulei legale — inflația la care se adaugă 50% din creșterea salariului mediu brut — ar fi rezultat o indexare de aproximativ 7%.

Guvernul ia în calcul aplicarea acestei indexări abia în ianuarie 2026. În termeni concreți, această creștere ar însemna, în medie, 210 lei în plus pe lună pentru pensionari. Totuși, lipsa de acțiune la începutul lui 2025 ridică întrebări legate de capacitatea bugetului de a susține aceste ajustări viitoare.

Perspectivele următoarelor 8 luni pentru pensionari

În total, în următoarele opt luni sunt așteptate schimbări importante pentru toate categoriile de pensionari din România:

• Pentru aproximativ 5.800 de magistrați, pensiile speciale ar putea scădea cu 15%, în funcție de decizia CCR.
• Circa 150.000 de foști lucrători agricoli beneficiază deja de recalculări, cu creșteri vizibile în pensii.
• Pensiile militare rămân momentan înghețate, până la clarificarea legislativă.
• Pensionarii cu muncă în acord sau în condiții speciale ar putea primi între 300 și 700 de lei în plus, dacă vor fi găsite fondurile necesare.
• În ianuarie 2026, este posibilă o indexare cu 7%, adică în jur de 210 lei lunar pentru fiecare pensionar.

„Am primit adeverința, pensia a crescut cu peste 250 de lei. Nici nu mă așteptam, sincer”, a declarat una dintre beneficiarele recalculării pensiilor agricole.

Totul depinde acum de ritmul în care se mișcă administrația, de deciziile Curții Constituționale și de modul în care guvernul reușește să găsească finanțarea necesară pentru toate aceste schimbări.