Sfântul Gheorghe, ocrotitorul naturii și animalelor: Tradiții și superstiții pentru evitarea ghinionului

În calendarul religios, ziua de 23 aprilie este dedicată cinstirii Sfântului Gheorghe, unul dintre cei mai iubiți sfinți, sărbătorit atât de Biserica Ortodoxă, cât și de cea Romano-Catolică. Este văzut ca un model de curaj și statornicie, iar viața sa a fost marcată de un sacrificiu suprem.

Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe

În tradiția populară românească, această zi marchează începutul simbolic al noului an pentru păstori și gospodari. Sfântul Gheorghe este perceput ca ocrotitorul animalelor, al vegetației și al forțelor care trezesc natura la viață primăvara. Unul dintre cele mai răspândite ritualuri este decorarea porților și a curților cu ramuri proaspete de salcie, fag sau leuștean, menit să apere familia și casa de influențele malefice.

Se crede că în noaptea sărbătorii, comorile ascunse în pământ ies la suprafață, dar ele pot fi găsite doar de cei care păstrează o tăcere absolută.

Interdicții și obiceiuri

Tradițiile populare impun câteva reguli stricte în această zi. Cea mai cunoscută interdicție este legată de somn. Se crede că cine doarme în această zi va fi lipsit de energie și noroc pe parcursul întregului an. Tinerii practică obiceiul „urzicatului”, atingându-se unii pe alții cu urzici, pentru a atrage vitalitate, hărnicie și sănătate. Un alt ritual frecvent este scăldatul în apă curgătoare, înainte de ivirea zorilor, considerat un gest purificator și protector.

Pe lângă aceste practici, este bine să se ofere de pomană produse din lapte, cum ar fi brânza, laptele proaspăt sau cașul, pentru că ar putea atrage spor în casă. Plantele adunate în această zi sunt considerate puternice. Busuiocul semănat înainte de răsărit aduce noroc și cinste. Fetele nemăritate au și ele ritualuri aparte: dacă privesc într-un vas cu apă din izvor ar putea vedea chipul sortitului. Pentru ca această „vedenie” să fie cât mai clară, unele dintre ele aprind lumânări în formă de cruce.