Avertizări despre posibile pene de curent în România: discuții despre controlul statului în perioade de criză

Într-o nouă ediție a emisiunii „DAN DIACONESCU DIRECT” au fost abordate teme sensibile legate de funcționarea instituțiilor statului și posibilele planuri din spatele unor evenimente recente care au ridicat suspiciuni în rândul cetățenilor. Discuția s-a concentrat asupra unor avertismente privind pene de curent presupus programate, așa cum au fost sugerate de unii dintre invitați, dar și asupra modului în care statul român a reacționat în crizele anterioare, precum pandemia COVID-19, accidentul de la Colectiv sau tragedia de la Piatra Neamț.

Dezvăluiri incendiare

Printre preocupările discutate s-a numărat apariția unor informări neoficiale potrivit cărora populația ar trebui să fie pregătită pentru posibile întreruperi de electricitate cu durate de până la trei zile. Potrivit analizelor din platou, aceste avertismente nu ar fi întâmplătoare, ci ar face parte dintr-un plan mai amplu, cu scopuri care rămân neclare publicului larg. În acest context, este readusă în discuție și ideea controlului exercitat de stat în perioadele de criză, când libertățile individuale pot fi restrânse în numele siguranței publice.

Dan Diaconescu: Bun, și atunci pana asta de curent, de pildă, spuneți că nu e întâmplătoare? Angela Negrotă: Nu, e programată.

Controlul digital al societății

În contextul îngrijorărilor tot mai accentuate privind securitatea energetică și controlul digital al societății, se conturează o viziune pesimistă asupra viitorului apropiat, în care întreruperile de curent și implementarea monedelor digitale devin instrumente potențiale de limitare a libertăților individuale. Se atrage atenția asupra unei tendințe globale de tranziție către un sistem complet digitalizat, în care accesul la resurse, servicii și bani ar putea fi condiționat de conformarea cetățeanului la politicile autorităților.

Proiecte legislative care vizează instituirea unui cadru de intervenție în situații de criză—fie ele de natură alimentară, sanitară sau climatică—ar putea permite concentrarea puterii în mâinile unor instituții sau figuri-cheie. În astfel de scenarii, se prefigurează posibilitatea ca structuri cu rol operativ, inclusiv armata, să intervină direct în gestionarea populației, în numele ordinii și al siguranței publice. Aceste mecanisme, odată activate, ar putea redefini profund relația dintre stat și cetățean, punând în balanță protecția colectivă și respectarea drepturilor individuale.