Cât va costa o pâine de la 1 august 2025. Nu doar TVA crește: ”Vom avea și scumpiri de 25%”

O pâine care azi costă 5 lei va ajunge la 5,08 lei după 1 august 2025, doar din cauza creșterii TVA de la 9% la 11%. Un kilogram de ceafă de porc va fi mai scump cu 50 de bani, însă, potrivit președintelui Sindalimenta, Dragoș Frumosu, asta e doar vârful icebergului.

Acesta avertizează că, dincolo de TVA, vom vedea majorări între 10% și 25% la mai multe produse de bază, inclusiv carne, pâine, legume și fructe.

Prețurile cresc și din cauza energiei, combustibilului și salariilor

Dragoș Frumosu susține că modificările de TVA nu sunt decât o parte din poveste:

„Este foarte greu să spun exact care produse se scumpesc mai mult și care sunt procentele și argumentez de ce. În primul rând, factorii care influențează creșterea prețurilor la alimente sunt mai mulți decât creșterea TVA. O să vină din spate și suportul financiar pe care angajatorii l-au făcut după eliminarea facilității de 20% din salariul angajaților, plătind ei în mare parte pentru a nu-și pierde angajații… Și așa în industria alimentară este o criză a forței de muncă și mă refer la cea calificată.”

Prețurile finale vor fi afectate și de liberalizarea pieței de energie, de accizele la combustibili și de posibilele creșteri de pe piața internațională, influențate de conflictele armate.

„Discutăm despre această creștere alimentară mai mică direct pentru produsul alimentar, dar nu trebuie uitat că va crește TVA la ambalaj, cresc accizele la combustibil. E posibil să crească și prețul la combustibil pe piața internațională dacă ținem cont de războaie și de influența lor. Atunci va crește și prețul pe kilometru la transport.”

Impactul energiei este și el major:

„Costurile cu energia electrică într-o societate producătoare de alimente reprezintă între 8 și 10%. Liberalizarea prețului la energie influențează și producția de gaz și atunci imaginați-vă că în funcție de cât va fi kilowatul, acest procent de 8-10% se va modifica.”

Frumosu atrage atenția și asupra plafonării prețurilor, o măsură care, în opinia sa, a fost nocivă pentru producători:

„Din punctul meu de vedere, nu mai adaug aici măsura plafonării, în continuare, la unele produse alimentare, o tâmpenie de măsură care a adus doar prejudicii producătorului și un mic avantaj consumatorului, o să putem vorbi de un avantaj pe termen mai lung, pentru că puterea de cumpărare scade în progresie geometrică.”

Președintele Sindalimenta mai afirmă că nu se poate vorbi de o scumpire sub 10% la alimente în general:

„Toate astea vor avea un impact negativ. Nu vom avea o creștere sub 10% la alimente, iar în unele situații poate să ajungă până la 25%, cred eu, vizavi de acești factori, desigur, dacă nu se va întâmpla ceva spectaculos.”

Frumosu a mai amintit o măsură despre care s-a discutat în spațiul public și care, dacă va fi aplicată, riscă să destabilizeze complet piața cerealelor:

„Am auzit de o măsură, dar sper să nu se ia, renunțarea la taxarea inversă în cazul cerealelor. Ar conduce la o creștere uriașă a evaziunii fiscale pe piața cerealelor și atunci lucrurile ar fi scăpate de sub control și există riscul ca producția de alimentație românească să se decimeze.”

Frumosu spune că această posibilă modificare fiscală ar lovi direct în fermele și procesatorii autohtoni, încurajând importurile și crescând șomajul:

„În loc statul să câștige un leu de la societățile mici, pierde. Va crește numărul șomerilor, pentru că personalul va fi disponibilizat și, nu în ultimul rând, pe fondul puterii de cumpărare scăzute vor scădea vânzările. Asta e cel mai periculos.”

Acesta a subliniat și cum lanțurile comerciale favorizează marfa din import în detrimentul celei locale:

„Coroborând cu politica marilor rețele comerciale care, desigur, protejează din punct de vedere al prețului aceleași produse care vin din import, sper să nu se întâmple așa, avem riscul să avem pe raft produse de import de până la 80-85% față de cât avem acum, să distrugem industria alimentară așa cum am distrus agricultura și aici aș băga și sectorul de creștere a porcului.”

În același context, Frumosu a readus în discuție proiectele trecute, precum magazinele Unirea sau programul Tomata, care ar fi putut ajuta producătorii locali dacă erau susținute și organizate cum trebuie:

„Era un pas, o chestie de pornire, numai că avem acea lege a produselor alimentare pe lanțul scurt, dar am pus căruța înaintea boilor, pentru că nu avem infrastructura de transport. Degeaba oferi posibilitatea producătorilor și fermierilor să își aducă produsele pe lanțul scurt sau dintr-un județ în altul pe o rază de 100 de kilometri dacă nu oferi acestora posibilitatea de transport și de depozitare.”

Frumosu crede că astfel de cooperative, dacă ar fi gândite bine, ar putea deveni afaceri private funcționale în fiecare județ:

„Acea cooperativă s-ar fi putut transforma într-o afacere privată, pentru că o astfel de cooperativă ar fi necesară la nivelul fiecărui județ, cu fonduri europene accesate.”

Vrei să continui cu restul formatat (programul Tomata, merele din Polonia și declarațiile finale)?