Strategia Romaniei privind implicarea in situatia din Ucraina – Ilie Bolojan dezvaluie planul

Romania este in proces de definire a strategiei sale referitoare la contributia la mentinerea stabilitatii in Europa de Est, pe fondul discutiilor liderilor occidentali despre un posibil acord de pace intre Ucraina si Rusia. Ilie Bolojan, o figura marcanta pe scena politica romaneasca, a oferit unele detalii importante despre aceasta strategie.

Consolidarea prezenței militare la granița estică

Subiectul a revenit in atentia publica dupa ce statele europene au solicitat Statelor Unite consolidarea prezentei militare la granita estica a aliantei, inclusiv prin trimiterea de aeronave de ultima generatie pe teritoriul Romaniei. Acest demers este considerat parte a garantilor de securitate ce ar urma sa sprijine Ucraina intr-o eventuala etapa de stabilizare post-conflict. Romania va trimite sau nu trupe in Ucraina? Raspunsul a venit dupa luni de negocieri internationale.

Romania: Infrastructura si cooperare militara, fara trupe

Autoritatile de la Bucuresti au transmis aliatilor euroatlantici ca participarea Romaniei se va concentra pe infrastructura si cooperare militara in cadrul NATO, fara a implica desfasurarea de trupe pe teritoriul ucrainean.

„În toate aceste luni, atunci când s-a pus problema susţinerii unor garanţii de securitate pentru a ajunge la o pace trainică în Ucraina, Romania a spus cel puţin două lucruri cât se poate de răspicat: nu vom trimite trupe, nu ne vom angaja deloc într-o posibilă asigurare cu trupe din partea Romaniei pe teritoriul Ucrainei. A fost un punct cât se poate de clar”, a spus Ilie Bolojan.

Astfel, contributia Romaniei va fi canalizata catre sprijin logistic, punerea la dispozitie a bazelor militare si consolidarea cooperarii cu aliatii. Aceasta abordare reflecta modul in care Bucurestiul doreste sa isi asume un rol activ in cadrul NATO, fara a depasi insa limitele pe care si le-a impus in materie de implicare directa in Ucraina. Romania gazduieste deja mai multe facilitati militare operate in comun cu partenerii NATO, in special in zona aeriana, care sunt considerate de analisti drept unele dintre cele mai importante elemente ale scutului defensiv al aliantei pe flancul estic. In contextul intensificarii discutiilor privind arhitectura de securitate post-conflict, autoritatile de la Bucuresti au subliniat ca aceste obiective pot fi puse la dispozitia aliatilor pentru misiuni de supraveghere, instruire sau reactie rapida.