Ăsta e motivul pentru care ai vânătăi fără lovituri…

Un genunchi izbit de masă, o lovitură de tibie de piciorul biroului sau o căzătură de pe bicicletă lasă, de regulă, urme vizibile.

Vânătăile apar deoarece vasele de sânge de sub piele se sparg, iar sângele se acumulează local, explică Kathleen Mueller, medic și director în cadrul Nuvance, sistem medical din Connecticut. Ea spune că petele colorate pot varia de la roz și roșu până la violet, maro sau chiar negru. Totuși, uneori apar vânătăi fără să ne amintim de vreo lovitură anume, ceea ce poate crea neliniște.

De la efectele vârstei la tratamente care cresc riscul de vânătăi

Un astfel de fenomen este frecvent. Potrivit cercetărilor, aproximativ una din cinci persoane are o predispoziție genetică spre a se învineți ușor, fără să existe un risc major pentru sănătate, arată Sarah Young, oncolog și hematolog la Orlando Health Cancer Institute. Cu toate acestea, apariția frecventă a unor vânătăi fără cauză evidentă poate fi semnul unei probleme medicale ce afectează sângele sau pereții vaselor.

Schimbări în viața de zi cu zi pot face vânătăile mai frecvente.

„Poate ți-ai modificat rutina de antrenament, ai un animal de companie mai activ sau pur și simplu te lovești mai des de obiecte prin casă. Micile lovituri pot trece neobservate, dar rezultatul este vizibil pe piele”, precizează Kathleen Mueller.

De asemenea, gravitația influențează locul în care apare pata: o lovitură în genunchi poate duce la o vânătaie pe tibie, iar un impact la frunte se poate transforma într-un „ochi vânăt”.

Procesul natural de îmbătrânire face ca vasele mici de sânge să devină mai fragile.

„Pe măsură ce pielea se subțiază după 40–50 de ani, vânătăile apar mai ușor chiar și la traumatisme minore”, explică Mueller.

O altă cauză frecventă o reprezintă medicamentele. Anticoagulante precum Xarelto (rivaroxaban) sau Coumadin (warfarină) și antiagregantele plachetare precum aspirina sau Plavix (clopidogrel) reduc riscul de cheaguri, dar cresc șansele de sângerare și învinețire.

„Chiar și administrarea constantă de ibuprofen sau naproxen poate favoriza vânătăile la persoanele sensibile”, adaugă Mueller.

Corticosteroizii, precum prednisonul, utilizați în astm, artrită sau boli autoimune, pot subția pielea și o fac mai fragilă.

„Unele antidepresive, inclusiv Prozac sau Zoloft, pot crește riscul de vânătăi prin efectele asupra plachetelor”, completează Sarah Young.

Consumul de alcool poate favoriza apariția vânătăilor.

„Alcoolul afectează măduva osoasă și reduce producția de plachete, iar pe termen lung interferează și cu sinteza unor proteine esențiale pentru coagulare, realizată de ficat”, spune Sarah Young.

Schimbările în dietă pot conta și ele. O carență de vitamina C, deși rară în țări dezvoltate, poate fragiliza vasele de sânge.

„Vitamina C este necesară pentru colagen, care oferă rezistență atât pielii, cât și vaselor”, adaugă Young.

Există și situații medicale rare în care vânătăile neexplicate apar constant. Printre ele se află tulburările genetice de coagulare, precum boala Von Willebrand sau hemofilia A și B, unde lipsesc proteinele care ajută sângele să se coaguleze corect.

„Unele forme mai ușoare pot rămâne nediagnosticate până la maturitate”, notează Young.

În alte cazuri, sistemul imunitar poate ataca factori de coagulare sau plachetele, ducând la o tulburare dobândită. Afectarea ficatului este un alt posibil factor, dar atunci ar exista și alte simptome, cum ar fi îngălbenirea pielii, mâncărimi severe, umflarea picioarelor sau dureri abdominale.

„Un număr mare de vânătăi poate fi și semnul unor cancere de sânge, precum leucemia sau limfomul, însă acestea apar împreună cu sângerări excesive, scădere inexplicabilă în greutate, febră și ganglioni umflați”, avertizează Young.

Medicii spun că majoritatea vânătăilor nu indică o problemă gravă, mai ales dacă dispar în decurs de două săptămâni.

„Culoarea trece de la roșu sau maro la violet, apoi albastru, verde și, în final, galben, pe măsură ce organismul reabsoarbe sângele”, explică Mueller.

Totuși, sunt situații care cer un consult medical: vânătăi pe abdomen, spate, piept sau față, serii repetate de pete care nu trec, sau semne de sângerare excesivă — gingii care sângerează, menstruații abundente, urină ori scaun cu sânge.

„Pete mici roșii sau violet pe picioare și brațe, numite peteșii, indică mici hemoragii sub piele”, atrage atenția Young.

Medicul va evalua istoricul pacientului și tratamentele urmate, completând cu un examen fizic și analize de sânge pentru a verifica numărul de plachete. Dacă se confirmă o suspiciune, pot fi implicați specialiști precum hematologul, hepatologul sau oncologul. În paralel, sunt câteva măsuri utile pentru a preveni sau limita vânătăile.

„Evitarea obstacolelor din casă, renunțarea la covoarele care alunecă sau la cablurile lăsate pe jos scad riscul de căzături”, recomandă Mueller.

Exercițiile de forță, yoga sau tai chi îmbunătățesc echilibrul și reduc riscul de lovituri.

Pentru vânătăile deja apărute, un truc simplu este aplicarea unei comprese calde.

„Căldura stimulează circulația și ajută la eliminarea reziduurilor din zona afectată. Chiar și un masaj ușor poate accelera procesul, dacă nu există durere intensă”, spune Mueller.

Totuși, adaugă ea,

„organismul are capacitatea de a rezolva singur problema în timp. Sunt destul de miraculoase din punctul acesta de vedere.”