Înalta Curte de Casație și Justiție a decis: Turul 2 nu se reia. Care este, de fapt, adevăratul motiv

Curtea Supremă de Casație și Justiție a anulat, vineri, decizia Curții de Apel Ploiești care suspendase hotărârea Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Magistrații Înaltei Curți au admis recursurile formulate de Curtea Constituțională a României și de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, considerând că instanțele judecătorești nu sunt competente să judece o astfel de speță.

Decizie definitivă privind necompetența instanțelor în anularea hotărârii CCR

„Respinge cererea de suspendare a executării sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca rămasă fără obiect. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active în recurs invocată din oficiu. Respinge recursul declarat de Andrei Ştefan Mitrea ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti.

Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile. Definitivă. Pronunţată astăzi, 25 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”

Hotărârea vine după ce, joi, Curtea de Apel Ploiești a suspendat efectele deciziei CCR din 6 decembrie 2024, care anulase alegerile prezidențiale. Decizia Curții de Apel fusese luată de judecătorul Alexandru Vasile, care a admis atât cererea de suspendare, cât și acțiunea în anulare.

„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare”

Judecătorul Vasile și-a motivat decizia printr-o serie de argumente juridice incluse într-un document de 20 de pagini, în care susține că hotărârea CCR este „nelegală”. Potrivit acestuia, actul emis de Curtea Constituțională ar fi un act administrativ cu caracter normativ, ceea ce ar permite instanțelor de contencios administrativ să intervină.

Judecătorul Alexandru Vasile a explicat în motivarea deciziei că, în opinia sa, Curtea Constituțională a depășit limitele competenței prevăzute de lege și Constituție. Acesta a precizat că instanța de contencios administrativ este în drept să analizeze legalitatea unei astfel de hotărâri, pe motiv că „este un act administrativ cu caracter normativ”.

În documentul elaborat, magistratul susține că CCR a comis un exces de putere, încălcând art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Potrivit acestuia, Curtea Constituțională „a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie”, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară, întregul proces democratic.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Curtea Constituţională a României au atacat decizia instanței din Ploiești, considerând-o nelegală. Astfel, dosarul a ajuns pe masa Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a judecat recursul vineri, 25 aprilie.

După o ședință care a durat aproximativ cinci minute, magistrații de la ÎCCJ au hotărât să admită recursul CCR și să caseze sentința Curții de Apel.

Decizia Înaltei Curți este definitivă și înseamnă că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 rămâne în vigoare. Astfel, alegerile prezidențiale din 2024 rămân anulate, iar turul al doilea al scrutinului nu va fi reluat.

De asemenea, ÎCCJ a respins ca inadmisibile cererile depuse de reclamanta Popescu Gheorghiţa privind suspendarea şi anularea hotărârii CCR. Totodată, recursul formulat de Andrei Ştefan Mitrea a fost respins pe motiv de lipsă a calităţii procesuale active.

„Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României“

În final, ICCJ a clarificat faptul că instanțele de judecată nu pot interveni în deciziile Curții Constituționale, reafirmând caracterul definitiv și obligatoriu al acestora. Decizia a fost pronunțată prin comunicare către părți, vineri, 25 aprilie 2025.