E scandal. George Simion VS Giorgia Meloni, premierul Italiei dezminte informațiile prezentate de Simion

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, nu i-a transmis niciun mesaj de felicitare liderului AUR, George Simion, după rezultatul obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate duminică în România. Potrivit agenției de presă italiene ANSA, Meloni nu dorește să intervină în procesul electoral românesc, care nu s-a încheiat încă.

Meloni nu intervine în campania electorală din România

Nicola Procaccini, copreședintele grupului Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European și membru al partidului Fratelli d’Italia condus de Meloni, a explicat refuzul premierului italian:

„Giorgia Meloni nu și-a exprimat felicitările față de Simion pentru că nu dorește să se amestece în procesul electoral care se va finaliza odată cu al doilea tur. Dar fac parte din aceeași familie politică a conservatorilor europeni”, a declarat Procaccini, în marja sesiunii plenare.

În același timp, publicația Politico notează că George Simion este perceput ca un „Meloni 2.0”, cu ambiția de a „simioniza” Europa. Alegerile prezidențiale din România au fost atent monitorizate, iar rezultatele preliminare îl plasează pe Simion în frunte, cu un avantaj considerabil față de ceilalți candidați.

Cu toate acestea, nu a obținut procentul necesar de peste 50% pentru a câștiga din primul tur. Astfel, urmează să intre în turul doi, programat pentru data de 18 mai, unde se va confrunta cu principalul contracandidat, cel mai probabil Crin Antonescu sau Nicușor Dan, conform analizei Politico.

George Simion, liderul AUR, este cunoscut pentru viziunea sa ultranaționalistă și apropierea de stilul politic al fostului președinte american Donald Trump. A studiat istoria și s-a făcut remarcat prin activismul în favoarea unirii României cu Republica Moldova, încă de la începuturile sale în spațiul public.

După o candidatură eșuată ca independent la europarlamentare, a fondat în 2019 partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care a reușit în timp scurt să ajungă a doua forță politică în Parlamentul României, în urma alegerilor legislative din anul precedent.

Simion promovează o imagine inspirată din mișcarea MAGA din SUA, afișând des șepci roșii cu sigla lui Trump. Într-un interviu, și-a definit partidul drept „trumpist”. Convingerile AUR reflectă o linie conservatoare dură, cu accente pe valorile creștine și de familie, dar și pe poziții critice față de sprijinul militar oferit Ucrainei.

În timpul pandemiei de Covid-19, AUR a câștigat teren în sondaje, profitând de nemulțumirile față de restricțiile impuse de autorități. Partidul a fost vocal împotriva măsurilor sanitare și a promovat intens, pe rețelele de socializare, teorii conspiraționiste despre vaccinuri și pandemia în general.

Această strategie a atras un segment important de alegători sceptici față de știință și de politicile guvernamentale din acea perioadă.

Pe plan extern, relațiile lui Simion cu vecinii României au fost marcate de tensiuni. În 2024, autoritățile ucrainene i-au impus o interdicție de intrare în țară pentru o perioadă de trei ani, acuzându-l de „activități sistematice anti-ucrainene”.

Simion a respins acuzațiile, declarând că „nu este împotriva Ucrainei și nici pro-rus, ci pur și simplu pro-român”. Anterior, el fusese declarat indezirabil și în Republica Moldova, pe fondul acuzațiilor că ar reprezenta o amenințare la adresa securității naționale.

În plan european, liderul AUR a avut poziții dure la adresa instituțiilor de la Bruxelles. Simion a criticat frecvent legislația Uniunii Europene și a afirmat că nu va respecta reglementările comunitare care intră în conflict cu interesele partidului său.

Cu toate acestea, a precizat că România trebuie să rămână membră a blocului comunitar. Luna trecută, într-o declarație pentru Politico, George Simion a respins eticheta de „extremă dreapta”.

Alegerile prezidențiale din România vor continua cu turul al doilea pe 18 mai, când George Simion va încerca să obțină victoria în fața contracandidatului care se va clasa pe locul doi după finalizarea numărătorii oficiale.

Până atunci, susținerea și criticile din spațiul intern și internațional rămân sub observație atentă, în contextul unui peisaj politic european tot mai polarizat.