Ce inaltime maxima poate avea gardul dintre vecini. Asa spune legea

Gardul care desparte două curți este reglementat prin Codul Civil și, în lipsa unor documente contrare, este considerat proprietate comună. Legea precizează clar:

„Zidul, șanțul, precum și orice altă despărțitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor, dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condițiile legii”, conform Articolului 660.

Legea obligă ambii vecini să contribuie la gard

Codul Civil arată și că niciun vecin nu poate evita implicarea în construcția unui gard comun.

„Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărțituri comune”, prevede Articolul 662.

În plus, situațiile în care un vecin refuză inițial să participe sunt reglementate în detaliu:

„Vecinul care nu a contribuit la realizarea despărțiturii comune poate dobândi un drept de coproprietate asupra despărțiturii, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor și manoperei folosite și, după caz, jumătate din valoarea terenului pe care despărțitura a fost construită. Dispozițiile în materie de carte funciară rămân aplicabile”, se arată în Articolul 666.

În ceea ce privește înălțimea gardului, legea lasă loc de acord între părți, dar fixează o limită clară:

„În lipsa unor dispoziții legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, înălțimea zidului comun se stabilește de părți, dar fără a depăși 2 metri, socotindu-se și coama zidului”, se menționează tot în Articolul 662.

Cheltuielile pentru întreținerea și repararea gardului comun sunt, de asemenea, împărțite între vecini.

„Coproprietarii sunt ținuți să suporte cheltuielile ocazionate de întreținerea și repararea despărțiturii comune, proporțional cu dreptul fiecăruia”, precizează Codul Civil.

Totuși, există și excepții de la această regulă:

„Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate să nu participe la cheltuielile de întreținere și reparare, renunțând la dreptul său de proprietate asupra despărțiturii comune, dispozițiile în materie de carte funciară fiind aplicabile”, se arată în Articolul 663.

Legea stabilește însă și situațiile în care un vecin nu poate evita aceste costuri:

„Coproprietarul nu va putea fi apărat de a participa la cheltuieli, în cazul în care are o construcție sprijinită de zidul comun ori în cazul în care trage un alt folos din exploatarea despărțiturii comune”, se menționează în același articol.

Astfel, Codul Civil reglementează toate aspectele legate de ridicarea, folosirea și întreținerea gardului dintre vecini: de la cine plătește materialele și manopera, până la cât de înalt poate fi zidul și ce obligații apar atunci când unul dintre vecini își sprijină construcția de gardul comun.